ÎMPREUNĂ PENTRU IAŞI!

Am crezut cu tărie că menirea noastră, prima şi cea mai importantă, este aceea de a ţine nuanţa alb-albastră nepătată, de a preţui valorile pe care tot POLITEHNICA IAŞI ni le-a insuflat. Acum simţim că este datoria noastră să le ţinem vii în continuare.

Când am format acest grup, l-am format pe ideea de a proteja imaginea, istoria şi identitatea POLITEHNICII IAŞI; am făcut asta până în punctul în care am putut, pentru că vedeţi bine sunt cazuri în care dorinţa şi pasiunea nu pot ţine locul putinţei. Niciodata însă n-am întors privirea în cealaltă direcţie, ne-am confruntat cu ce am avut în faţă aşa cum am ştiut noi mai bine.

Niciodată să nu cădeţi în plasa ipocriziei, spunând că prin fuziunea, de acum un an s-a rupt firul, pentru că nu e adevarat. Greşeli s-au făcut una după alta până ne-au dus acolo, aşa s-a rupt firul. Iar acum, prinvind înainte, dar şi gândindu-ne la trecut, putem să rezumăm astfel : Tot noi suntem echipa Iaşului, tot noi colorăm Copoul în alb-albastru, tot noi de pe Emil Alexandrescu, împreună. Se schimbă ceva la un moment dat în viaţă, dar nu percepţia, ci contextul, poate drumul , dar nu şi direcţia.

Cei ce realizaţi asta, veniţi în peluză. Treceţi de aparenţele unui drum drept, fără urcuşuri şi coborâşuri, findcă niciodată nu e aşa. Nu a fost nici până acum un an, nu va fi nici de acum încolo. A fi ultras, suporter, om de peluză înseamnă a lupta, a ridica steagul chiar şi când eşti dezamagit, a crede în ceea ce reprezinţi, chiar şi când ceilalţi nu mai cred, a fi acolo când ştii că e mai mare nevoie de tine. Căci cum am mai spus, clipele frumoase sunt uşor de asimilat de toată lumea, clipele grele sunt cele ce fac diferenţa şi evidenţa caracterului.

ÎMPREUNĂ PENTRU IAŞI!

Băieţii Veseli Iaşi, 29 februarie 2012